0%

Obiettivo BT: crescita superiore alla crescita del PIL e del mercato bancario

04 aprile 2024 Tempo di lettura 16:00 minuti

Horia Ciorcilă, Președintele Consiliului de Administrație BT și Ömer Tetik, Directorul General BT, au acordat Ziarului Financiar un interviu cu privire la planurile băncii în perioada următoare. Reluăm și aici interviul integral acordat directorului editorial ZF, Cristian Hostiuc.

În decembrie 2014, după ce Banca Transilvania a anunţat oficial achiziţia Volksbank România, am avut un interviu la hotelul JW Marriott cu Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania şi cu Ömer Tetik, CEO al băncii, despre motivele care au stat la baza achiziţiei, despre integrarea celor două bănci şi despre ţinta pe care o avea banca din Cluj la vremea respectivă, aceea de a deveni numărul 2 în piaţă.

Achiziţia Volksbank de către Banca Transilvania a fost o surpriză pentru piaţă, pentru că banca din Cluj nu avea niciun fel de experienţă în zona de tranzacţii, pentru că achiziţiona o bancă destul de mare şi cu probleme mari (în 2009, Volksbank era mai mare decât BT) venite din criză.

Volksbank a fost oferită şi altor bănci de pe piaţă, dar acestea au refuzat să o preia. Pentru BT însă această achiziţie a fost o oportunitate „pe care o ai o singură dată în viaţă“, ceea ce i-a permis să ajungă pe locul 2 în sistemul bancar, depăşind BRD, o poziţie care era puţin probabilă cu câţiva ani în urmă.

În noiembrie 2018, după ce BT a semnat achiziţia unei noi bănci, Bancpost, am avut o nouă discuţie, la Hotel Epoque din Cişmigiu, cu cei doi conducători ai băncii.

Prin această nouă achiziţie, banca din Cluj a devenit numărul 1, trecând în faţa BCR, care deţinea prima poziţie de aproape 20 de ani.

În martie 2024, după ce BT a semnat achiziţia OTP Bank, a urmat la sediul băncii din Bucureşti o nouă discuţie cu Horia Ciorcilă şi Ömer Tetik despre motivele din spatele tranzacţiei, şi mai ales despre planurile de viitor ale băncii din Cluj, în actualele condiţii de piaţă şi schimbări geopolitice.

Banca Transilvania este principalul finanţator al economiei şi principalul finanţator al bugetului de stat prin achiziţiile de titluri de stat.

Dacă la precedentele interviuri discuţiile vizau creşterea cotei de piaţă, acum Horia Ciorcilă spune că Banca Transilvania a ajuns la o masă critică, la o cotă de piaţă confortabilă (după achiziţia OTP va ajunge la 23%) şi nu mai are o ţintă anume pe care o vizează.

Dar odată ce banca a ajuns aici, obiectivul este să-şi menţină cota de piaţă şi să o crească prin creştere organică, să valorifice toate oportunităţile care vor apărea în piaţă, ţinta fiind „să creştem peste creşterea PIB-ului şi peste creşterea pieţei bancare“.

El spune că economia va continua să crească, aşa că „în următorii 5-7 ani trebuie să ne dublăm activele doar ca să ne menţinem cota de piaţă“.

Piaţa noastră este aici, în România, iar viitorul va fi legat de investiţiile pe care le vom face în tehnologie, a menţionat el.


Mai este interesată BT de alte achiziţii bancare?

„Inevitabil, procesul de consolidare pe piaţa bancară românească va continua, dar în ce măsură noi vom mai fi parte la această consolidare vom vedea“, spune el.

„Acum ne uităm la alte zone, la leasing, la asset management, unde vizăm o creştere organică, dar ne uităm şi la achiziţii care să ne aducă mai repede şi aici în poziţia de lider. Dincolo de acest lucru, ne uităm constant, cu atenţie şi respect, la tot ce fac competitorii noştri, fie că sunt bănci locale sau bănci deţinute de mari grupuri europene, încercăm să învăţăm din mers, dar şi să anticipăm ce va urma“, a precizat preşedintele băncii din Cluj.

Ömer Tetik, CEO al băncii, spune că „organic noi creştem cu 0,7-0,8% pe an. Aşa cum vedem noi, viitorul va fi despre creşterea gradului de bancarizare în România, despre creştererea educaţiei financiare, despre creşterea economiei, despre mai mulţi antreprenori şi despre mai multe companii şi business-uri antreprenoriale. Noi vrem să finanţăm toate aceste lucruri“.


De ce aţi achiziţionat OTP Bank?

Horia Ciorcilă spune că achiziţia OTP ne întăreşte poziţia din Bucureşti, „o piaţă în care nu suntem unde ar trebui să fim. Cota noastră de piaţă din Capitală este sub media noastră naţională. Noi am venit târziu în Bucureşti, aşa că pentru noi extinderea de aici este extrem de importantă. Prin achiziţia OTP, care are 44% din business în Bucureşti, ne extindem prezenţa aici“.

La rândul lui, Ömer Tetik a menţionat că achiziţia OTP înseamnă un plasament bun pentru resursele şi lichiditatea pe care le are Banca Transilvania.

„Cu OTP venim puternic din urmă. Noi avem depozitele mai mari decât creditele, iar OTP are creditele mai mari decât depozitele, deci această achiziţie este un mix foarte bun“.

Banca Transilvania trebuie să plătească 347 de milioane de euro pentru OTP, la un multiplu de active nete de 0,77.

„Considerăm că preţul oferit a fost fair, nu a fost discountat“, a precizat Ciorcilă.

Anul trecut, ieşirea la vânzare a OTP Bank România, parte din OTP Ungaria, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală şi de Est, a fost o mare surpriză având în vedere că banca ungară avea planuri de extindere în România. Dar pentru că nu mai putea să facă alte achiziţii, OTP a decis să iasă din România.

A doua surpriză a fost faptul că Banca Transilvania a fost cumpărătorul, la negocieri şi la depunerea de oferte participând şi alte bănci prezente în România, finala disputându-se cu Raiffeisen.


Cum de a cumpărat Banca Transilvania, în condiţiile în care preţul oferit a fost la nivelul pieţei, nu la un nivel premium?

„Noi am stabilit în piaţă o bună reputaţie în tranzacţiile bancare pe care le-am făcut. Avem o bună execuţie, avem viteză, suntem capabili să închidem rapid o tranzacţie şi avem experienţă cu autorităţile de reglementare în privinţa obţinerii autorizaţiilor.

5-10 milioane de euro nu fac diferenţa la final, important este ca tranzacţia să se închidă, iar noi am demonstrat că putem face acest lucru“ , a menţionat Ömer Tetik.

Din 2014 încoace Banca Transilvania a cumpărat trei bănci – Volksbank, Bancpost, Idea::Bank, la care s-a adăugat business-ul de lesing Ţiriac Leasing, iar acum OTP, care dincolo de bancă mai are operaţiuni în zona de leasing şi asset management.


Când se închide tranzacţia?

„Dacă nu vor apărea elemente noi şi obţinem aprobările în termen, OTP va fi integrată în bilanţul Grupului Banca Transilvania la 30 iunie 2024, iar integrarea operaţională totală este prevăzută pentru semestrul 1 din 2025“, a menţionat Tetik.

„Vrem să facem o integrare rapidă, nu vrem să pierdem clienţi şi angajaţi, ci dimpotrivă vrem să ne aducă clienţi şi oameni noi. În acelaşi timp nu vrem să ne pierdem focusul de creştere organică până facem integrarea. Vom face exact ca şi la celelalte tranzacţii.“

Cât înseamnă liniile de finanţare care trebuie rambursate de OTP Bank România către OTP Bank Budapesta?

„Au rămas aproximativ 500 de milioane de euro“, a precizat Tetik.

Aceste linii de finanţare trebuie înlocuite cu liniile de finanţare ale Băncii Transilvania.

Conform datelor prezentate investitorilor, după achiziţia OTP, Banca Transilvania speră să ajungă la depozite bancare de 148 de miliarde de lei, la credite de 90 de miliarde de lei şi la un profit net de peste 3 miliarde de lei, adică peste 600 milioane de euro.

Activele băncii se vor îndrepta către 190 de miliarde de lei, adică peste 38 de miliarde de euro, cu o cotă de piaţă de peste 23%.

Acum un deceniu, înainte să înceapă toate aceste achiziţii, Banca Transilvania avea active de 35 de miliarde de lei, adică 7 miliarde de euro, cu o cotă de piaţă de 9,8%.

La BVB, valoarea băncii a crescut din 2014 încoace, de la prima achiziţie, de la 1 miliard de euro la 4,5 miliarde de euro acum.


Care este modelul de business pe care va merge în continuare Banca Transilvania?

„BT este o bancă profund universală, cu sucursale, cu reţea, cu angajaţi mulţi, cu clienţi diverşi, din toate segmentele sociale. Noi credem că acest model ni se potriveşte şi mizăm în continuare pe el. Vrem să avem o bază mare de clienţi, vrem diversificare pentru a reduce riscurile de piaţă, de economie, de contextele care pot să apară“, a menţionat Ciorcilă.

„Suntem legaţi de evoluţia economiei României, de evoluţia clienţilor noştri, noi nu suntem parte dintr-un grup internaţional aşa că piaţa noastră este aici şi suntem legaţi de ea. Noi suntem cel mai mare finan­ţator al economiei. Nicio bancă nu poate merge bine dacă economia, dacă clienţii pe care îi are nu merg bine.“

Ömer Tetik spune că această creştere rapidă a băncii – activele au crescut de cinci ori, iar numărul de angajaţi de două ori, au adus foarte multe provocări, dar banca încearcă să le facă faţă. „Ne luptăm cu dimensiunea băncii, cu creşterea numărului de clienţi. Inevitabil aceste lucruri aduc şi întârzieri, mai ales că regulile, reglementările au devenit mai stricte. BT a devenit o bancă foarte mare, iar regulile sunt mai stricte. Noi am avut un avantaj competitiv pe care încercăm să-l menţinem, respectiv decizia rapidă“.

„Pentru a face faţă schimbărilor legate de digitalizare, de apariţia altor generaţii, am făcut upgrade la sistemul informatic de core banking, inima oricărei bănci, iar acest lucru se va vedea. Accelerăm investiţiile în tehnologie, în aplicaţii. Spre exemplu, cu BT Pay am ajuns la 3 milioane de utilizatori, iar BT Go câştigă teren. Nu cred că am fi ajuns aici, unde suntem astăzi, dacă am fi fost birocraţi“, a adăugat el.

Horia Ciorcilă spune că nu există un domeniu mai reglementat şi mai strict decât sistemul bancar, iar dacă ar veni cineva din alt domeniu, să vadă cum este, nu ar rezista.

„Avem reguli din ce în ce mai stricte, avem reguli de conformitate, avem reguli de cunoaştere a clientelei, (de aceea şi răspunsurile s-ar putea să nu fie atât de rapide), avem reguli de GDPR, reguli de CSR.“


Cum merge economia, cum merg clienţii, în contextul actual, cu dobânzi mari, cu inflaţie mare, cu scăderea cererii?

„Noi vedem că economia este foarte rezilientă. Există resurse suplimentare atât la nivelul companiilor cât şi la nivelul persoanelor fizice prin care pot să facă faţă situaţiei actuale. De aceea nici nu vedem creşterea creditelor neperformante. Cel puţin până acum nu există ceva care ne-ar face să fim îngrijoraţi. Doar dacă vine ceva din exterior, iar acolo nu avem niciun control“, a spus Ciorcilă.

De partea cealaltă, Ömer Tetik spune că activitatea pe zona de infrastructură merge bine, IMM-urile aşteaptă programele guvernamentale care încep să apară, iar piaţa de companii mari are activitate. „Există cerere de credite şi pe zona de retail, dar bineînţeles nu mai sunt creşterile mari din anii trecuţi.“ El remarcă un trend care îşi face simţită prezenţa în piaţă, respectiv companiile româneşti încep să înlocuiască creditele furnizor (furnizorul dă marfa urmând să fie plătit ulterior) cu creditele bancare (compania ia împrumut de la bancă pentru a plăti furnizorul) cu factoring sau cu alte intrumente bancare, pentru că îşi dau seama că este mai ieftin şi nu mai vor să fie dependenţi de un singur furnizor.

Creditele la furnizor sunt de trei ori mai mari decât creditele pe termen scurt date de bănci companiilor, o situaţie care nu prea se mai întâlneşte în alte ţări şi pe alte pieţe. Acesta este unul dintre motivele pentru care creditarea bancară a pierdut teren, deşi economia României s-a dublat în ultimul deceniu.

Băncile spun că firmele din România au o bancabilitate redusă, adică stau prost cu indicatorii financiari, şi de aceea nu le pot acorda credite, deşi aceste companii funcţionează foarte bine.

Companiile româneşti îşi finanţează activitatea din împrumuturile acordate de asociaţi.

Cum se poate schimba această situaţie, trebuie să pună statul reguli mai stricte?

„Suntem ţara cu cele mai multe împrumuturi date de asociaţi propriilor companii, dar nu ştiu dacă impunerea unor reguli mai stricte ar fi bună, pentru că 70% din companiile din România sunt firme mici şi mijlocii. Poate statul ar trebui să dea facilităţi pentru menţinerea profitului în companii, ar creşte bancabilitatea acestor firme, iar noi am putea da mai multe credite“, a menţionat Ömer Tetik.

Banca Transilvania are un raport între credite şi depozite de 56%, adică are mai multe depozite decât credite acordate, ceea ce reprezintă un cost. Această diferenţă se duce în achiziţia de titluri de stat şi în depozitele care sunt făcute la Banca Naţională, banii ieşind astfel din circuitul economiei reale.


Impactul portofoliului titlurilor de stat

Pentru că are o lichiditate foarte mare, pentru că este liderul pieţei, Banca Transilvania a ajuns princi­palul finanţator al statului prin achiziţia de titluri de stat.

Când dobânzile au crescut accelerat, această poziţie a Băncii Transilvania pe titluri de stat s-a re­flectat imediat în bilanţul băncii, în sensul că banca din Cluj a avut nevoie de capitalizare suplimentară, pentru a îndeplini cerinţele MREL (care au apărut ulterior).

Care este situaţia acum?

„Putem gestiona portofoliul de titluri de stat pe care îl avem, iar anul trecut a fost un test pe care l-am trecut. Am ieşit pe pieţele externe, cu programul MREL, şi am atras finanţare fără probleme. (Am fost prima bancă care a ieşit pe piaţa externă după episodul SVN, Silicon Valley Bank, o bancă americană care a căzut peste noapte din cauza expunerii şi gestionării inadecvate a portofoliului de titluri de stat americane). O emisiune de obligaţiuni care a fost suprasubscrisă de trei ori. Într-adevăr, am plătit un cost mai mare, dar noi avem un ROE (Return on equity) de 20%, mai mult decât dublul costului finanţării prin programele MREL. Considerăm că acum avem o capitalizare adecvată pentru a absorbi orice fel de şocuri care apar“, a menţionat Tetik.


Cât trebuie să plătiţi pentru taxa bancară (un impozit de 2% impus în 2023 de guvern pe activele bancare)?

„Aproximativ 50 de milioane de euro. Noi sperăm ca această taxă să fie temporară pentru că avem nevoie de resurse şi profit pentru a finanţa mai mult economia“, a menţionat Tetik.


Cum arată acţionariatul băncii?

„Considerăm că avem o bază bună de acţionari, am depăşit 51.000. Vrem să avem acţionari cât mai diverşi. În acest moment, 20% din capitalul băncii are în spate companii şi fonduri de investiţii străine, restul este capital românesc“, a menţionat Ciorcilă.

Fără să ştie, cei mai mari acţionari ai băncii sunt cei 8,2 milioane de români participanţi la fondul de pensii Pilon II, care a ajuns la 27% din capitalul băncii.

Pentru bursă, fondul de pensii Pilon II, care investeşte în cele mai mari companii, a ajuns o problemă, în sensul că achiziţionează acţiuni pe care apoi le tezaurizează, adică nu le mai tranzacţionează, ceea ce reduce mult din lichiditate şi apoi din interesul altor investitori de a intra pe aceste acţiuni.


Cum este pentru Banca Transilvania?

„Noi nu avem o problemă cu acest lucru, cu faptul că Pilonul II cumpără acţiuni şi le ţine“, a menţionat Ciorcilă.

Preşedintele Băncii Transilvania este unul dintre fondatorii băncii, acum 30 de ani, când banca a pornit cu un capital de 4 milioane de dolari, dintre care doar 2 milioane de dolari au fost vărsate la început.

Ciorcilă deţine acum, direct şi indirect, 4,63% din capitalul băncii, fiind cel mai mare acţionar individual.

Din profitul pe anul trecut, de 2,5 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, Banca Transilvania va acorda dividende de 1 miliard de lei, iar 1,2 miliarde de lei vor fi folosiţi pentru majorarea capitalului şi acordarea de acţiuni gratuite.

Pentru dividende dăm 41% din profit, ceea ce considerăm că este o cotă bună. Trebuie să fim o acţiune care oferă dividende investitorilor în condiţiile în care noi nu prea am avut această politică de a acorda dividende. Noi tot timpul am reinvestit profitul“, a menţionat Ciorcilă.

El spune că banca este bine capitalizată, iar din perspectiva unor multipli „am putea considera că suntem subevaluaţi. Dacă am aplica multipli din 2005, valoarea băncii ar fi de peste 10 miliarde de euro, aşa, ca un exemplu“.

Pe bursă, Banca Transilvania are o capitalizare de 4,5 miliarde de euro.


Stabilitatea conducerii

Unul dintre atuurile Băncii Transilvania a fost stabilitatea conducerii.

Spre exemplu, Horia Ciorcilă (61 de ani) este preşedintele Consiliului de Administraţie de peste 20 de ani, iar Ömer Tetik, un bancher turc născut în Germania, dar care a făcut carieră bancară în România, este CEO al băncii de peste 10 ani.

Avem o echipă de management foarte stabilă, foarte experimentată, în frunte cu Ömer Tetik. Suntem aliniaţi în ceea ce priveşte viziunea şi dezvoltarea în continuare a băncii, iar recent am prelungit mandatele echipei de manangement cu trei ani“, a spus Horia Ciorcilă.

Unde va ajunge Banca Transilvania, vom vedea.

Contatto stampa

comunicare@btrl.ro

Altri articoli

Iscriviti alla nostra newsletter

Per conoscere le novità prima su
Newsroom & BT Blog.

È possibile annullare l'iscrizione in qualsiasi momento, vedi dettagli.

Un po' di più

Ti ho appena inviato un'e-mail. Confermate la vostra iscrizione cliccando sul link contenuto nell'e-mail.

Un po' di più

Ti ho appena inviato un'email. Conferma la tua iscrizione cliccando sul link nell'email.

Scaricare BT Pay

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scaricare BT Pay

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scaricare BT Pay

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scaricare NeoBT

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scaricare NeoBT

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scaricare NeoBT

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scarica BT24

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.

Scarica BT24

Eseguire la scansione del codice con il telefono cellulare, a seconda del sistema telefonico in uso.